Blog

“To be or not to be” sau despre culisele pieselor de teatru în engleză

Într-o lume dominată de adulţi, în care copiilor li se spune „ce” şi „cum să facă”, cursurile de teatru reprezintă o portiţă prin care cei mici se regăsesc şi îşi pot aduce contribuţia personală. Pot decide singuri în ce direcţie se îndreaptă povestea, ce personaje sunt implicate şi rolul lor. Îşi pot recompensa personajele la fel de bine cum le pedepsesc, pot extrage exemple de „aşa nu” sau pot oferi lecţii de viaţă. Totul se învârte în jurul unei esenţe sigure : încrederea pe care o oferim curanţilor noştri.

Am pornit proiectul Theatre Acting Club (T.A.C.) cu scopul de a aduce ceva diferit în educaţia copiilor şi de a-i scoate din lumea virtuală. Fiecare început de modul reprezintă o nouă poveste. Ştim cu ce personaje lucrăm, le cunoaştem motivaţia şi „trecutul”, dar nu ştim ce întorsătură va lua „viaţa” lor. Depindem de copii, ei sunt cei care ne inspiră în a crea piesele de teatru. Cursanţii noştri sunt cei care ghidează trainerii pe parcusul modulelor de teatru în engleză.

Am să încep prin a vă vorbi despre câteva personaje marcante care au un loc aparte în albumul nostru, dar înainte vreau să ştiţi că personajele sunt alese de copii, inventate sau inspirate din cărţile sau filmele lor preferate:

  • piese_de_teatru_engleza_pentru_copiicei doi copii orfani, care ajung să locuiască pe străzi. Piesa de teatru s-a numit „A story from last night”. Este una dintre cele mai triste piese, dacă nu chiar singura, din istoria T.A.C.. Este o poveste emoţionantă, despre doi fraţi ai căror părinţi au murit cu ani în urmă. O serie de evenimente nefericite îi aruncă în stradă, locul în care ei îl numesc de acum „acasă” şi care le oferă lecţii de neimaginat, precum lupta pentru putere şi interese financiare. Printre personajele care le influneţează viaţa celor doi copii se numără o poliţistă, un preşedinte însetat de putere şi un altul care luptă pentru drepturile omului, un câştigător la LOTO care se lasă ispitit de puterea banului, un muschetar … şi o fantasmă ce le alină copiilor suferinţa în fiecare noapte – în vis, până când visul devine eternitate.
  • hoţul de îngheţată – un nou personaj care încă nu este încadrat în povestea finală, dar care îşi spune singur povestea. Hoţul de îngheţată este scuzat de această tactică prin scopul pe care îl are: fură îngheţata pentru a o oferi copiilor sărmani.
  • Ioana – căci acesta este numele personajului ales. Ioana este o fată căreia nu îi lipseşte nimic. Are un grup de prietene, îşi urmează visul de a învăţa la cea mai bună facultate şi lucrează la o revistă glossy. Un articol publicat din dorinţa de a câştiga faimă atrage antipatia prietenelor ei şi dorinţa acestora de răzbunare. Ioana se trezeşte astfel înşelată după un plan bine pus la cale de catre „prietenele” ei şi un student la drept. Aşa ajunge personajul nostru la disperare. La lupta cea mai grea: cu demonii interiori. De acum ea va trăi în lumea sa interioară şi va fi îndrumată de celalte personaje: bucuria, speranţa, optimismul, încrederea şi chiar frica.
  1. Ce semnificaţie are această abordare?

Indiferent de natura personajelor alese, pozitive sau negative, piesele de teatru în engleză marca T.A.C. transmit, prin scopul lor, mesaje cu impact pozitiv asupra micilor actori. Ne dorim ca ei să înţeleagă, la nivelul lor de dezvoltare emoţională, lumea din jurul nostru. La nivel simbolic le oferim copiilor exemple de situaţii din viaţa reală, încurajându-i să îşi înfrunte temerile sau să îşi întărească propriile calităţi.

Pentru copii, personajele alese au semnificaţii diferite, în funcţie de experienţele pe care ei le-au trăit. Un personaj pozitiv le asigură copiilor exemple de moralitate, de comportament şi acţiune, pe când un personaj negativ – în ciuda „notorietăţii” – îi determină să conştientizeze riscurile la care se pot expune.

  1. Ce învaţă copii din aceste piese de teatru şi ce impact au personajele alese chiar de ei?
  • prin joacă ei empatizează cu personajele lor şi pot înţelege mai uşoar o astfel de „realitate”;
  • generează soluţii la problemele expuse;
  • îşi dezvoltă simţul civic;
  • le stimulează imaginaţia şi îi ajută să îşi definească emoţiile;
  • învaţă să îşi comunice creativ ideile;
  • învaţă să aibă încredere în propriile lor abilităţi;
  • în timpul spectacolelor, învaţă să îşi controleze emoţiile şi să îşi prezinte personajele în faţa audienţei.

La fel ca în cazul poveştilor, „interpretările adulte, oricât ar fi de corecte, îi răpesc copilului şansa de a simţi că, de unul singur, ascultând în mod repetat povestea şi reflectând la ea, a făcut faţă cu succes unei situaţii dificile. Creştem şi găsim un sens în viaţă şi încredere în noi înşine înţelegând şi rezolvându-ne problemele personale prin propriile noastre forţe, nu datorită explicaţiilor altora.”, spune Bruno Bettelheim în cartea sa „Psihanaliza basmelor”.

T.A.C.

logo_teatru_in_engleza

Certificare trainer

london_academy_of_music_and_dramatic_arts

Locaţie T.A.C.

locatie teatru in engleza